Atât cât s-au evidențiat aspecte pozitive ale CC, precum și motivații economice, sociale și de mediu pentru adoptarea practicilor CC, modelul este lipsit de unele critici și limite.
O primă preocupare se referă la dimensiunea sustenabilității conceptului. În timp ce această dimensiune este utilizată pentru a promova CC, așa-numitul „efect bumerang” pune la îndoială impactul său pozitiv asupra mediului, deoarece ar putea duce la o creștere a cererii de resurse. Industria automobilelor ilustrează bine acest risc potențial, deoarece prețul scăzut al accesului la un vehicul comun, în comparație cu deținerea unuia, ar putea forța consumatorii să își sporească utilizarea acestui mod de transport poluant, în timp ce ar fi putut folosi opțiuni publice de mobilitate mai ecologice, cum ar fi transportul public, bicicletele sau mersul pe jos.
Criticile față de CC menționează, de asemenea, riscul de a favoriza inegalitatea de avere, deoarece cei care își permit să dețină active obțin beneficii financiare suplimentare. Acest lucru este ilustrat în sectorul de cazare, deoarece cei care își pot permite să închirieze spații de cazare atractive au deja un venit relativ bun.
Un alt risc al CC este contribuția sa potențială la precarizarea muncii pentru persoanele fizice care ar decide să trăiască după acest model, deoarece „uneori nu există siguranța chiar de la o oră la alta dacă va mai fi de lucru, ce va presupune și cât de mult va fi plătit”. Într-adevăr, aceste persoane fizice se bazează pe contracte temporare, pe termen scurt și bazate pe sarcini, adesea cu o protecție socială foarte precară.
Critici puternice față de CC sunt concurența neloială pe care o aduce în diferitele sectoare în care CC are succes, deoarece activitățile sale sunt ușor de reglementat sau nu sunt (încă) reglementate. În consecință, companiile din CC evită reglementările și pot propune prețuri mai mici decât companiile convenționale care, pentru a funcționa legal, pot fi nevoitesă plătească pentru o licență sau să fie expuse practicilor de impozitare care sporesc prețul bunurilor și serviciilor.
Sources : Palgan (2017), Ciulli (2019). Schmid-Drüner (2016).