Subiectul 2 Dezvoltarea și caracteristicile CC

În 2016, Comisia Europeană subliniază rolul central al platformelor în definirea economiei colaborative:

“Termenul de economie colaborativă se referă la modele de afaceri în cazul în care activitățile sunt facilitate de platforme de colaborare care creează o piață deschisă pentru utilizarea temporară a bunurilor sau serviciilor oferite adesea de persoane particulare.”

Modelul CC nu este doar un fenomen economic din ce în ce mai important, ci și unul tehnologic, ca urmare a dezvoltării internetului, care a devenit principalul canal prin care furnizorii oferă direct consumatorilor informații și soluții.

Într-adevăr, nucleul CC nu este nou în sine, deoarece împărtășirea este un fenomen la fel de vechi ca omenirea. Persoanele fizice au schimbat întotdeauna bunuri și servicii într-un mod de la egal la egal și o vor face întotdeauna.

Cu toate acestea, conceptul a crescut într-un ritm considerabil în ultimii ani odată cu dezvoltarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC).

Tehnologiile de internet facilitează conexiunea între persoanele fizice (furnizori și consumatori) prin intermediul platformelor de colaborare online, determinând modelul CC să se dezvolte la o scară care nu era posibilă înainte de internet. Platformele de partajare digitală reconciliază două părți fragmentate ale unei piețe, permițând organizațiilor și persoanelor fizice să acceseze piețe și comunități mai largi. În mod paralel și complementar, în ultimii ani, dezvoltarea tehnologică a dispozitivelor mobile a permis în ultimii ani accesul persoanelor la internet în orice moment și loc.

Puterea de cumpărare redusă în urma crizei economice și rata înaltă a șomajului i-a obligat pe mulți să acorde o atenție tot mai mare prețului și raportului calitate-preț. În această perspectivă, CC oferă oportunități de recompense financiare și economii de costuri.

Platformele digitale contribuie la o reducere semnificativă a costurilor de tranzacție a produselor și serviciilor prin conectarea utilizatorilor și coordonarea deciziilor lor în beneficiul ambelor părți.

Persoanele fizice își tranzacționează activele cu alte persoane fizice în schimbul unei compensații financiare.

Consumatorul a efectuat o schimbare de valoare de la proprietate la nedatorarea temporară a bunurilor. Oamenii au devenit conștienți că ceea ce au cu adevărat nevoie sunt beneficiile bunurilor și nu produsele reale. Există o schimbare în relația pe care o au persoanele fizice cu obiectele, întrucât valoarea se pune acum pe satisfacerea nevoilor, prin utilizarea bunurilor sau serviciilor, în loc de deținerea în sine a unui bun. În această perspectivă, consumatorii consideră din ce în ce mai mult că alegerea inteligentă este „de a împărtăși mai degrabă decât de a deține” (Camilleri, 2017).

Pe baza acestei schimbări de valoare, consumul colaborativ intenționează să abordeze costurile proprietății și utilizarea optimă a activelor. Într-adevăr, o caracteristică cheie a CC este că permite persoanelor fizice să tranzacționeze și să partajeze activele lor insuficient utilizate cu alte persoane. Folosind exemplul unei mașini care este folosită în medie 8% din timp (Sacks, 2011), devine evident că partajarea are sens atât practic, cât și economic atât pentru consumatori, cât și pentru mediu (Belk, 2014).

Astfel, în conformitate cu principalele misiuni ale economiei circulare, modelul CC oferă posibilitatea de a utiliza mai bine resursele, permițând utilizarea activelor neproductive, intensificând utilizarea activelor altfel insuficient utilizate și facilitând reutilizarea produselor care nu mai sunt necesare.

Totodată, într-o lume cu o populație în continuă creștere și o densitate urbană în acensiune, locurile devin mai mici, orașele sunt supraaglomerate și dens populate, ceea ce implică reducerea numărului de bunuri.

Motivațiile consumatorilor de a adopta practici de consum colaborativ sunt mai profunde decât dimensiunile economice, cum ar fi prețurile mai mici. Crearea de valoare a unui astfel de model nu poate fi limitată la valoarea financiară.

Confortul este un aspect pozitiv important al CC deoarece acesta din urmă oferă o mare flexibilitate consumatorilor care accesează produsul doar pentru timpul necesar, permițând astfel reducerea costurilor (fără investiții inițiale și nici costuri de întreținere) și confort spațial.

În ultimii ani, a crescut gradul de conștientizare a valorii planetei noastre, în special referitor la generațiile viitoare, și presiunea asupra tuturor actorilor societății pentru a contribui la o dezvoltare sustenabilă. În consecință, multe persoane fizice caută modalități de a consuma într-un mod ecologic și sustenabil, de exemplu prin reducerea deșeurilor, achiziționarea produselor la mâna a doua sau reciclate și / sau cumpărarea produselor autohtone. În această perspectivă, conceptul CC oferă mai multe beneficii de mediu în comparație cu consumul convențional.

În special, criza de mediu îndeamnă persoana fizică să reflecteze asupra modelului actual de consumerism. Acesta din urmă este fenomenul care descrie tendința, sau chiar stilul de viață al consumatorilor de a achiziționa și consuma mereu mai multe bunuri și servicii, împingându-i astfel să cumpere obiecte noi și să le arunce pe cele vechi (dar încă funcționale), în timp ce producătorii lucrează la reducerea duratei de viață a produselor (uzura morală planificată) pentru a crește ritmul în care consumatorii înlocuiesc dispozitivele.

Adoptarea practicilor CC sprijină lupta împotriva consumerismului și încurajează tranziția către o societate post-consumeristă, deoarece permite prevenirea achizițiilor noi și partajarea activelor neproductive. Accentul este pus pe bunăstare și sănătate prin consumul bazat pe acces, mergând apoi dincolo de materialism. În acest fel, consumatorii operează o scădere durabilă a consumului personal și a deșeurilor și contribuie la o utilizare mai lungă și mai intensă a produselor, producătorii fiind încurajați să producă bunuri de lungă durată. În plus, se creează mai puține deșeuri, deoarece sunt necesare mai puține produse pentru a satisface același număr de oameni.

Oamenii se află în centrul CC, deoarece pot fi atât furnizori, cât și consumatori de bunuri și servicii. Ei sunt responsabilizați, deoarece pot deveni micro-antreprenori și pot colabora direct între ei, câștigând apoi putere și control asupra procesului de consum. Un punct forte al CC, care îi justifică creșterea rapidă, este că se adaptează la nevoile consumatorului și nu invers..

Succesul în creștere al modelului CC urmează și faptul că acesta creează valoare socială, deoarece oferă acces la produse pentru consumatorii care nu își permit să le cumpere.

Totodată, CC mărește interacțiunea persoanelor fizice între ele, deoarece oamenii sunt conectați și se întâlnesc reciproc. În acest sens, persoanele fizice consumă în timp ce se simt parte a unei comunități de cetățeni activi. Nwaorgu marchează CC ca reînnoirea comunității, deoarece acesta se bazează pe interacțiunea comunității. Legăturile sociale, încrederea și solidaritatea dintre colegi sunt efecte sociale pozitive clare ale CC, potrivindu-se cu o perioadă în care există o nevoie tot mai mare de a simți un sentiment de conexiune socială ilustrat de marea importanță și influență a rețelelor sociale în societatea noastră. Reprezentant al noii încrederi în colegii din CC, evaluările clienților și recenziile produselor de pe platforme și rețelele sociale au devenit factori determinanți în deciziile de consum ale persoanelor fizice.

În concluzie, CC implică trei părți diferite:

• Furnizori: Proprietarii de active insuficient utilizate (sau resurse, perioade, abilități) care oferă posibilitatea de a le schimba sau de a le împărtăși pentru o perioadă de timp definită. Pot fi persoane fizice (colegii), precum și furnizori de servicii profesionale.
• Consumatori: aceștia caută active specifice
• Platforma digitală de colaborare: Cel mai adesea create și gestionate de companii private, platformele digitale are rolul de intermediar întrucât asigură legătura între furnizori și consumatori, potrivind astfel cererea și oferta. În timp ce furnizorii și consumatorii sunt capabili să se conecteze și să practice CC fără a trece prin platforme digitale, acestea din urmă aduc dezvoltarea CC în economie la o scară mult mai mare. Într-adevăr, ele facilitează conectarea și coordonarea actorilor și, prin urmare, partajarea și schimbul de bunuri și servicii. Astfel, chiar dacă platformele digitale sunt neesențiale, acestea reprezintă un actor important.