Prin compararea definițiilor utilizate în literatură, Kirchherr, Reiki și Hekkert (2017) au descoperit că majoritatea cărturarilor descriu economia circulară referindu-se la 3R – „Reduce, Reuse & Recycle” sau „Reducerea necesităților de materiale și a deșeurilor, Reutilizarea produselor și a pieselor, Reciclarea materialelor”. Extracția materiei prime este redusă și utilizată mai puțin. Produsele sunt fabricate din piese și materiale refolosite, deoarece după aruncarea unui produs, materialele și piesele sunt reciclate.
Într-o economie circulară, valoarea adăugată este creată prin concentrarea asupra păstrării beneficiilor produselor. Prin menținerea fluxurilor de materiale cât mai pure pe parcursul întregului lanț valoric, valoarea acestui material este păstrată. Fluxurile de materiale pure pot fi utilizate de mai multe ori pentru a oferi o anumită funcționalitate sau serviciu, realizând în același timp o singură investiție.
Această abordare 3R a condus la alte „R”, alte tipuri de acțiuni care sunt circulare pe măsură ce „Re” direcționează energia sau resursele în boxe, pentru a evita ca acestea să devină risipă: