Subiect 2 Impactul de mediu
Cu toate acestea, turismul a determinat mai mulți factori critici, care a vizat în special amploarea masivă a turismului, deoarece persoanele care călătoresc depășesc capacitățile sociale și ecologice ale lumii.
Cele mai răspândite critici sunt cele referitoare la efectele negative asupra mediului, precum:
- Degradarea ecosistemului din coastă și a zonelor naturale;
- Lipsa tratamentului deșeurilor;
- Emisia de GES la utilizarea transportului;
- Poluarea apei;
- Afaceri de creștere a cruiselor.
De asemenea, efectectele care depun presiune asupra resurselor, cum ar fi:
- Concurență între infrastructura turistică și agricultură pentru utilizarea terenurilor fertile;
- Apa utilizată pentru piscine sau pentru udarea golfului în zone uscate.
Mai mult, poate exista o dependență economică a comunității locale de turism, iar creșterea prețurilor sau speculațiile imobiliare pot obliga locuitorii locali să migreze în zonele periferice.
În 2013, amprenta globală de carbon din sectorul turism a reprezentat aproximativ 8% din emisiile GES. Serviciile de transport, alimentație și comerț reprezintă factori semnificativi, care contribuie la poluarea aerului. Rata majoritară a acestei amprente este exercitată de țările cu venituri ridicate. Creșterea rapidă a cererii în turism depășește efectiv decarbonizarea tehnologiei relevante turismului. Se consideră că, datorită creșterii continue a cererii și a intensității ridicate de carbon, turismul va constitui o sursă evidentă în creșterea emisiilor mondiale GES, potrivit Lenzen (2018).
Amprenta medie de carbon a unui turist în Barcelona este de 111,6 kg CO2 pe zi și 43,0 kg CO2 pe zi pentru o excursie de o zi, mult mai mare decât valoarea unui cetățean din Barcelona (5,8 kg CO2 pe zi, în medie), conform Rico și colab. (2019).
Călătoria cu avionul rămâne a fi principalul factor de majorare a emisiilor GES în industria turismului, iar ponderea utilizării traficului aerian comparativ cu alte mijloace de transport este mereu în creștere. Într-adevăr, există o avansare a turismului datorită democratizării tot mai mari a traficului aerian. În primul rând, acest lucru s-a întâmplat odată cu apariția zborurilor charter în anii 1960, urmată de începutul zborurilor low-cost (Ryan Air, Dublin-Londra, 1986), precum și dezvoltarea internetului și a prețurilor competitive după anii 2000.
Conform UNWTO (2015), călătoria cu avionul este responsabilă de 5% din emisiile mondiale de GES. Se estimează că emisiile de GES generate de transporturi vor crește cu 25%, de la 1,6 milioane de tone în 2016, la 2 milioane de tone în 2030. Conform UNWTO (2016), emisiile acumulate din serviciile de transport în turism au reprezentat 22% din total emisii în sectorul transport.
Source: UNTWO, European Union Tourism Trends Report (2018).
Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, UNEP (nd), estimează că aproximativ 14% din totalul deșeurilor solide la nivel global este produs în fiecare an, exclusiv de industria turistică. Deșeurile medii generate pe cap de locuitor sunt:
- Africa: Aproximativ 0,65 kg/capita este compus din material organic până la 70%;
- Țările OCDE: 2,2 kg/capita conține material organic doar 25-30%.
Această diferență este produsă de o infrastructură locală slab dezvoltată privind gestionarea deșeurilor și poate duce la probleme de sănătate sau la contaminarea apelor subterane.
În Europa, turiștii nu generează mai multe deșeuri decât rezidenții (în kg/persoane/zi), însă, în timpul vacanțelor creșterea volumului de deșeuri necesită a fi gestionat riguros, mai mult decît atît, eliminarea deșeurilor în zonele naturale este critică.
De exemplu: Insulele Baleare înregistrează o cantitatea de deșeuri de 740,2 kg pe locuitor/an, comparativ cu o medie națională de 471 kg pe locuitor/an. Având în vedere că populația este de 1.176.627 de locuitori și că 14.037.640 de turiști în medie au 5,88 zile de ședere, turiștii sunt responsabili pentru mai mult de 30% din deșeurile din Baleare.
Source: unsplash.com
Source: unsplash.com
1% din consumul global de apă se datorează consumului turistic. Deoarece, conform UNWTO consumul mediu al cetățenilor este de 127 l/zi, consumul mediu al turiștilor este de 450 l/zi până la 800 l/zi (în funcție de sezon/zonă), înregistrat în cheltuielile hotelului/ restaurantului (pentru bucătărie, spălătorie, toalete, piscine și irigații) ) și alte activități (parcuri tematice, saune, cheltuieli de igienă). Prin urmare, turismul este un factor semnificativ în creșterea stresului hidric în țările care deja îl înregistrează.
Turismul este concentrat în zone cu valoare naturală ridicată, cum ar fi parcurile naționale, zonele de coastă și regiunile montane care susțin biodiversitatea bogată sau unică. Succesul pe termen lung al destinației turistice depinde în mod critic de conservarea biodiversității. Turismul necesită infrastructuri care ar putea reduce impactul negativ asupra biodiversității: infrastructura de transport, structurile de cazare și petrecere a timpului liber, infrastructurile de gestionare a deșeurilor, energiei și a apei, dar și alți factori indirecți, precum amplasarea angajaților și extinderea urbană.
Source: unsplash.com
Source: unsplash.com
O gamă de costuri ascunse sunt suportate de locația primitoare, în special atunci când densitatea turistică crește. Priviți următorul videoclip:
Dacă previziunile UNWTO sunt corecte, atunci cum poate industria turismului să primească cu 400 de milioane de turiști mai mult în 2030?