Subiect 2 Economia liniară este o economie risipitoare
Modelul de producție liniar include pierderi de resurse din mai multe aspecte:
- Acumularea deșeurilor din producere (precum: exploatare, fabricație, distribuție), în timpul utilizării și la sfârșitul vieții produsului – deșeurile de energie, la fel sunt evaluate ca și deșeuri de materii.
- Micșorarea ratelor de recuperare convențională pentru majoritatea materialelor, după sfârșitul (prima) duratei de funcționare a produsului, comparativ cu ratele de producere primară.
Schema ce urmează, reprezintă modalitatea de utilizare a resurselor și creare a deșeurilor în procesul fabricării produsului:
Source: Albert, M., Ecores (2021).
Volume semnificative de materiale și energie se pierd în procesele de producere. Conform estimărilor Institutului de Cercetare pentru Europa Durabilă (SERI), fabricarea produselor în țările OECD consumă peste 21 miliarde tone de materiale, care nu sunt încorporate fizic în produsele finite și nu se includ în sistemul economic.
Pe piețele produselor alimentare, pierderile de materiale apar în mai multe etape, precum: implicarea dăunătorilor sau agenților patogeni, eficiența scăzută a produselor agricole, transportarea și supunerea factorilor de mediu, depozitarea în condiții necorespunzătoare produselor, în special, la vînzarea cu amănuntul a produselor care depășesc data de expirare și nu ajung a fi utilizate de către consumatorii finali. În cadrul întregului lanț de aprovizionare cu produse alimentare, aceste pierderi la nivel global înregistrează anual, aproximativ o treime din volumul produselor pentru consumul uman.
Source: unsplash.com
Consumul de energie în modelul de producere liniară este de obicei cel mai intens, în etapele lanțului de aprovizionare; începând cu extragerea resurselor naturale, pînă la transformarea acestora într-o formă utilizabilă și comercială.
Totodată, consumul de energie pentru resursele biologice este răspândit de-a lungul lanțului valoric; exemplu, în SUA, acest indicator este semnificativ și reprezintă 17% din totalul energiei consumate, astfel, reducerea deșeurilor alimentare postconsum ar putea genera economii enorme de energie.
Reducerea intensității energetice în modelul economiei circulare, rezultă cu o reducere a cererii de energie și permite trecerea la energia regenerabilă – ca un ciclu virtuos.
În ceea ce privește volumul, aproximativ 65 miliarde tone de materii prime au intrat în sistemul economic global în 2010 (fiind estimat să crească la aproximativ 82 miliarde tone în 2020). În Europa, în 2010 au fost generate 2,7 miliarde tone de deșeuri, dar doar 40% din acestea au fost reutilizate, reciclate sau compostate și digerate.
De asemenea, pierderile sunt evidente la nivelul industriilor specifice. Doar 20-30% din toate deșeurile din construcții sunt reciclate sau refolosite, deoarece clădirile sunt proiectate și construite într-un mod care nu prevede descompunerea pieselor în componente reciclabile sau reutilizabile. Rezultatul este o pierdere semnificativă de materiale valoroase în sistem.
În sistemul liniar, acumularea produselor în depozitele de deșeuri, înseamnă o pierdere a energiei reziduale. Incinerarea sau reciclarea produselor aruncate recuperează doar o mică parte din această energie, în timp ce, reutilizarea economisește mult mai multă energie.
Source: unsplash.com
În ultimele 2 secole există o eroziune a beneficiilor derivate din ecosisteme sau servicii ecosistemice care susțin și sporesc bunăstarea umană, cum ar fi pădurile (omolog esențial al sistemelor atmosferice, solul și sistemul hidrologic, care absorb dioxid de carbon și emit oxigen, adăugând carbonul din sol).
Evaluarea Ecosistemului include examinarea a 24 servicii ecosistemice, cum ar fi servicii directe de furnizare a produselor alimentare și servicii indirecte de control ecologic al dăunătorilor, care a constatat că 15 din cele 24 de servicii sunt utilizate în mod necorespunzător. În acest sens, omenirea consumă mai mult decât productivitatea durabilă a Ecosistemului Pământului, reducând astfel capitalul natural existent.
Conform raportului ”Economia Ecosistemului și a Biodiversității” în China, autoritățile sugerează că serviciile ecosistemice, urmare defrișărilor, au costat economia globală aproximativ 12 miliarde USD/an, în perioada 1950-1998. Pierderile s-au acumulat din mai multe aspecte, inclusiv lipsa costurile pentru reglementarea climei și apelor, epuizarea surselor de aprovizionare cu cherestea și combustibil, pierderile de productivitate agricolă și reducerea ciclului de nutriție, lipsa conservării solului și prevenirii inundațiilor.